Alegătorii din Regatul Unit ar putea decide să se desprindă de Uniunea Europeană la 23 iunie 2016 și să facă o lovitură zdrobitoare conceptului de unitate politică europeană. Referendumul de reper este împărțit între cei din tabăra "Remain" și tabăra "Leave", cu o mare parte din sondajele anterioare care arată o britanie împărțită. Sunt în joc multe dintre relațiile economice și politice dintre Regatul Unit și restul Europei, dar există și temeri că un "Brexit" (ieșirea britanică) ar putea reîncepe o politică regională de lungă durată în Regatul Unit.

Cu alte cuvinte, unele dintre celelalte state membre din Regatul Unit (Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord) ar putea decide să utilizeze Brexit ca punct de plecare pentru independența lor. O Scoția independentă sau Țara Galilor, de exemplu, ar putea decide să se reîntoarcă în UE, tăind legăturile cu Anglia pe drum. Prim-ministrul britanic David Cameron, un adversar al lui Brexit, își face griji în mod deschis că un vot lasat ar putea amenința unitatea Regatului Unit.

Economia lui Brexit

Un argument comun în Regatul Unit este că aderarea la UE a reprezentat un impact net asupra economiei britanice, deoarece contribuabilii din Marea Britanie trimit mai mulți bani la Bruxelles, unde UE este cu sediul central, decât valoarea serviciilor furnizate de UE. Tabăra de concedii consideră că Marea Britanie poate fi mai prosperă și mai liberă dacă scapă de presiunile de reglementare și birocratice ale Bruxelles-ului. La urma urmei, statele membre ale UE se confruntă între ele fără tarife sau alte bariere și practic toți economiștii sunt de acord că comerțul liber promovează creșterea economică.

Cu toate acestea, acordurile comerciale nu trebuie să fie bilaterale pentru ca o parte să beneficieze de comerțul liber. Istoria a arătat că țările care încheie acorduri de liber schimb beneficiază, chiar dacă partenerii lor comerciali impun tarife ridicate sau alte restricții. Hong Kong, un vechi satelit britanic, este un exemplu excelent. Regatul Unit ar putea să rămână în continuare o putere comercială internațională în afara UE, prin simpla menținere și consolidare a propriilor sale tendințe de liber schimb.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a emis în mod constant avertismente conform cărora votul "Lasă" ar putea amenința stabilitatea financiară a piețelor europene și ar adăuga o nesiguranță sporită pentru investitori și întreprinderi. Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi văzut ca propagandă din partea restului Uniunii Europene sau din partea economiștilor care au trăit mult timp viabilitatea cadrului UE.

Chiar dacă apartenența la UE este dezavantajată pentru Londra, nu înseamnă neapărat că plecarea este bună pentru restul Regatului Unit. Economiile individuale ale Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord par să fi beneficiat de fonduri europene pre-alocate și de accesul pe piețele europene fără interferențe din partea Whitehall.

Scoția, Țara Galilor se bazează pe comerțul englez și sprijinul UE

Aceleași preocupări economice care acționează împotriva lui Brexit ar putea, de asemenea, să acționeze împotriva unui efort reunit pentru independența scoțiană. Anglia este de departe cel mai mare partener comercial al Scoției, iar Scoția folosește lira sterlină ca monedă națională. În plus, sentimentul public pentru independență în Scoția pare să fi scăzut din moment ce prețul petrolului sa prăbușit la scurt timp după primul referendum.

Lipsa veniturilor din petrol a afectat percepția că Scoția ar putea supraviețui economic ca țară independentă. Oricare ar fi sentimentul scoțian cu privire la aderarea în Regatul Unit, liderii scoțieni trebuie să evalueze cu atenție posibilele repercusiuni economice ale independenței.

Același lucru este valabil și pentru Țara Galilor, care se bazează, de asemenea, în mare măsură pe ajutorul financiar din partea Regatului Unit și a UE. Țara Galilor este o regiune săracă din punct de vedere economic și primește în mod obișnuit cele mai înalte niveluri de sprijin din partea UE, incluzând o mare parte a fermelor galeze din cadrul politicii agricole comune (PAC). Majoritatea oficialilor britanici nu consideră o mișcare a independenței din Welsh drept o amenințare gravă, totuși, pentru că cultura din Welsh se simte mai puțin în contradicție cu Westminster și pentru că Țara Galilor pare a fi mai puțin viabilă din punct de vedere economic pe cont propriu.

Un alt referendum pentru independența scoțiană?

În septembrie 2014, alegătorii scoțieni au organizat un referendum cu privire la posibilitatea de a rămâne sau nu ca parte a Regatului Unit sau de a declara independență. Într-un vot de 55% până la 45%, scoțienii au decis să rămână. De fapt, unul dintre principalele argumente împotriva independenței scoțiene în 2014 a fost acela că ar putea pune în pericol aderarea Scoției la UE.

În timpul unei dezbateri despre știrile din 2016, David Cameron a indicat că Brexit ar putea crea oa doua forță pentru independența scoțiană. Este puțin ironic faptul că mai mulți scoțieni ar putea susține să rămână în Uniunea Europeană decât să rămână în Marea Britanie. Acest lucru poate însemna ceva de recunoaștere a faptului că scoțienii preferă să aloce niște suveranități mai degrabă la Bruxelles decât la Londra.

Actualul partid dominant din Scoția, Partidul Național Scottish (SNP), susține că parlamentul scoțian are dreptul să organizeze un alt referendum dacă consideră că au existat "schimbări materiale în circumstanțe" între Scoția și Anglia. Brexit ar putea fi un astfel de eveniment. Fostul lider al SNP, Alex Salmond, a promovat posibilitatea unui al doilea referendum în termen de doi ani de la un Brexit.

Totuși, nu este așa de simplu. Primul proiect de lege a referendumului privind independența scoțiană a ajuns la un vot doar după un acord între guvernul U.K. și Parlamentul scoțian. Nu este clar dacă guvernul U. K. ar putea produce un alt astfel de acord. Dacă nu, orice mișcare scoțiană pentru un al doilea vot de independență ar putea face față provocărilor. Legislația care guvernează parlamentul scoțian spune că nu poate adopta nici o lege privind autoritatea domestică sau politica externă fără consimțământul Parlamentului U.K.

Ar putea oare Scotland Independent sau Țara Galilor să se alăture UE?

Dacă Marea Britanie părăsește UE, iar Scoția sau Țara Galilor declară independența față de Regatul Unit, nu este clar dacă o Scoție independentă sau Țara Galilor ar putea rămâne în UE.Multe dintre statele membre ale UE se opun, în general, admiterii unor noi țări. Chiar dacă ar putea adera la UE, este foarte puțin probabil ca Scoția sau Țara Galilor să poată păstra lira ca monedă. Dacă o țară recent suverană a fost forțată să treacă de la lira la euro, nu este sigur ce ar putea avea consecințele economice.

Șansele de a părăsi Scoția sau Țara Galilor

În ciuda retoricii ocazionale, Brexit ar putea să nu reprezinte evenimentul catastrofal economic, așa cum este prezentat de cei din lagărul Remain. Simulările de la Trezoreria britanică sugerează o recesiune și o inflație mai mare, dar numai dacă nu există schimbări politice după plecarea din UE. Se pare că este mai probabil ca oficialii U.K. să împingă politici de pro-creștere și schimbări de reglementare pentru a compensa orice pierdere a beneficiilor aderării la UE.

Politicile economice și alte concesii politice ar putea, de asemenea, să fie folosite pentru conservarea Regatului Unit. Dacă Marea Britanie dorește cu adevărat să părăsească UE fără a pierde Scoția și Țara Galilor (sau chiar Irlanda de Nord), guvernul ar putea adopta modificări pentru a le potoli.

Chiar și fără o reformă structurală sau economică gravă, există dovezi copleșitoare că galezii doresc serios independența în 2016. Scoția este mai degrabă un card sălbatic, mai ales dacă SNP începe să se amestece, dar este posibil să fie ani înainte de o gravă efortul ar putea fi strâns.