Conceptul de efect de fluture a devenit important în lumea financiară, pe măsură ce globalizarea continuă să crească, iar piețele de capital se conectează. Volatilitatea într-o zonă mică a piețelor internaționale poate crește rapid și poate sângera pe alte piețe, iar hiccupul într-un colț al piețelor internaționale poate avea consecințe globale. Îmbunătățirea tehnologiei și accesul mai larg la internet au sporit gradul în care piețele internaționale se influențează reciproc. Acest lucru a dus la mai multe episoade de volatilitate extremă a pieței.

Efectul fluture a devenit cunoscut în cultura populară, iar conceptul are aplicații clare de finanțare. Ea și teoria haosului pot oferi o explicație parțială a imprevizibilității piețelor de capital.

Originea și semnificația efectului fluture

Expresia "efectul fluturelui" a fost inițial creată în timpul unei întâlniri științifice în 1972. Omul de știință Edward Lorenz a vorbit despre lucrarea sa privind modelele de predicție meteo. Fraza sugerează că aripile unei aripi de fluture în Japonia ar putea crea o mică schimbare în atmosferă care ar putea duce eventual la o tornadă în Texas.

Lorenz a studiat cât de mici diferențe în valorile inițiale au dus la diferențe mari în modelele meteorologice de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. În 1961, el a intrat într-o condiție inițială într-un model de vreme ca 0.506, mai degrabă decât numărul precis de 0.506127, ceea ce a dus la un model de vreme complet diferit și neașteptat. În 1963, el a scris o lucrare cu privire la acest concept, intitulată "Deterministic Nonperiodic Flow". Conceptul efectului fluture arată cât de dificilă este prezicerea sistemelor dinamice, cum ar fi vremea și piețele financiare. Studiul efectului de fluture a dus la progrese în teoria haosului.

Aplicarea teoriilor haosului pe piețe

Piețele de capital trec prin perioade alternante de calm și furtună. Cu toate acestea, ele nu sunt întotdeauna haotice, iar trecerea dintre calm și haos este adesea bruscă și imprevizibilă. Unii cred că aceste concepte ale teoriei haosului pot fi folosite pentru a înțelege cum funcționează piețele financiare.

Piețele au tendința să crească bule, care în cele din urmă se întâmplă cu consecințe drastice. Bulele financiare cresc adesea din cauza feedback-ului pozitiv. Atunci când investitorii fac bani în timpul unei creșteri a piețelor financiare, alți observatori cred că investitorii trebuie să fi luat o decizie inteligentă, ceea ce îi determină pe observatori să investească propriile lor bani pe piețe. Rezultatul este mai mult de cumpărare și prețurile acțiunilor merg mai mari. Buclele de feedback pozitiv conduc la prețuri care depășesc orice nivel logic sau justificabil. Bucla în cele din urmă se termină, iar ultimii investitori rămân agățați de cele mai grave poziții.

Același concept poate explica piețele volatile.Piețele se pot schimba brusc din cauza factorilor externi, ceea ce face ca investitorii să acorde atenție doar știrilor negative. Vânzarea inițială conduce la vânzări mai mari, pe măsură ce participanții la piață își lichidă pozițiile. Buclele de feedback negativ tind să accelereze rapid, adesea rezultând o piață plină de acțiuni subevaluate.

Fractalii și piețele

Omul de știință Benoit Mandelbrot și-a aplicat munca în fracturi în natură pe piețele financiare. El a descoperit că exemplele de haos din natură, cum ar fi forma țărmurilor sau nori, au adesea un grad ridicat de ordine. Aceste forme fractale pot explica, de asemenea, sistemele haotice, inclusiv piețele financiare. Mandelbrot a remarcat că prețurile activelor pot sări brusc fără o cauză aparentă.

Multe dintre piețe tind să respingă evenimentele extreme care apar mai puțin de 5% din timp. Mandelbrot a susținut că aceste valori extreme sunt importante și joacă un rol semnificativ în mișcările pieței financiare. Teoria portofoliului tradițional tinde să subestimeze cât de des au loc aceste evenimente cu volatilitate ridicată. În timp ce fractalii lui nu pot anticipa mișcările de prețuri, el a susținut că ar putea crea o imagine mai realistă a riscurilor de piață.

Deși tehnologia a amplificat impactul efectului fluturelor pe piețele globale, există o lungă istorie a bulelor financiare care s-au întors în balonul de lalea din Olanda în timpul secolului al XVII-lea. Lalelele erau un simbol al statutului printre elită. Au fost tranzacționate pe bursele din orașele și orașele olandeze. Oamenii și-au vândut bunurile pentru a începe să speculeze lalele. Cu toate acestea, prețurile au început să scadă și vânzările de panică au urmat.

Există mai multe exemple recente de bule. În octombrie 1987, cunoscut sub numele de Luna Neagră, Dow Jones Industrial Average (DJIA) a pierdut în jur de 22% într-o zi de tranzacționare, cea mai mare scădere procentuală pentru această piață. Nu a existat nici o cauză aparentă pentru cădere, deși DJIA avea câteva zile mari în urmă cu o săptămână, iar în Golful Persic au existat probleme internaționale. În retrospectivă, problemele cu vânzări de panică și, probabil, de tranzacționare a programelor ar putea fi parțial de vină.

În 2015, piața bursieră din China a cunoscut o volatilitate semnificativă, scăzând peste 8% într-o singură zi. Similar cu Luna Neagră, nu a existat niciun eveniment sau motiv pentru cădere. Această volatilitate sa răspândit rapid pe alte piețe, iar S & P500 și Nikkei au pierdut aproximativ 4%. De asemenea, ca și Luna Neagră, în lunile anterioare au existat puncte slabe pe piețele chinezești.

Oficialii chinezi au început să devalorizeze renminbi. Cu toate acestea, principala cauză a fost probabil gradul ridicat de marjă utilizat de investitorii chinezi de retail. Când prețurile au început să scadă, investitorii au primit apeluri de marjă de la brokerii lor. Investitorii cu amănuntul au fost forțați să-și lichideze rapid pozițiile pentru a satisface apelurile în marjă, ducând la o buclă de feedback negativă a vânzării. În anii anteriori, guvernul chinez a încurajat oamenii să-și pună banii pe piață. Piețele vor deveni mai interconectate, pe măsură ce tehnologia continuă să se îmbunătățească, iar efectul fluturelui va continua să fie un factor pe piețele globale.