Revizuirea Billului privind vânzările pe Internet: 2013 Vs. 2015

Andreea Miclea NCPC Revizuirea (Aprilie 2025)

Andreea Miclea NCPC Revizuirea (Aprilie 2025)
AD:
Revizuirea Billului privind vânzările pe Internet: 2013 Vs. 2015

Cuprins:

Anonim

Într-un mediu de afaceri în care taxele de vânzări pe internet au fost în mare parte absente, proprietarii de mici afaceri care vând bunuri și servicii prin internet au beneficiat, iar clienții lor au beneficiat, de asemenea, de accesul la bunuri la prețuri mai scăzute. Diferențele uriașe ale prețurilor dintre comercianții cu amănuntul online și magazinele de cărămidă și foraj au forțat comercianții cu amănuntul, cum ar fi Walmart și Target, să implementeze strategii de vânzări pe internet pentru a crește traficul pe site pentru a concura cu Amazon și eBay, achiziționate cu reduceri ulterioare.

AD:

În Congres circula un nou proiect de Lege privind Actul de Corectitudine al Marketplace. Cea mai clară distincție dintre proiectul de lege din 2013 și proiectul de lege din 2015 este sarcina care revine proprietarului întreprinderii de a colecta impozite, în timp ce anterior, în cazul în care taxa nu era colectată în momentul vânzării, consumatorul era așteptat să depună impozitul pe vânzări.

Un proiect de lege privind impozitul pe vânzările pe Internet a fost în ultimii ani în Statele Unite. Autoritățile de reglementare și Congresul sunt foarte conștienți de potențialele venituri de impozitare care ar putea fi obținute din reglementarea vânzărilor pe internet, dar implementarea și punerea în aplicare au fost lentă. Internetul este, fără îndoială, o entitate dificilă de reglementat și multe posibilități de care dispun proprietarii de afaceri de a-și vinde bunurile sunt aparent nesfârșite, de la utilizarea unor platforme bine cunoscute, cum ar fi Craigslist pentru vânzările locale, la fabricarea de magazine precum Etsy, la aplicații care leagă cumpărătorii cu vânzătorii și vânzătorii online care sunt găzduiți de furnizorii de bloguri. Toată lumea și oricine poate vinde ceva pe Internet, și sunt șanse, în cele din urmă vor.

În 2013, odată cu introducerea primului proiect de lege privind impozitul pe vânzări pe Internet, Congresul a început un dialog cu privire la impozitele pe vânzările pe internet și la modul în care ar fi tratate în situații care au fost considerate a fi dificile din punct de vedere juridic, cum ar fi comerțul interstatal și comerțul internațional, și factorii distinctiv care ar diferenția cineva care vinde un pian pe Craigslist pentru prima dată de cineva care face majoritatea veniturilor sale din vânzarea bunurilor pe Internet.

Actul privind Fairness Marketplace din 2013 a fost adoptat în mai 2013 și a permis statelor să impună reguli comercianților online și externi care să colecteze impozitele pe vânzări. Actul specifică mărfurile vândute într-un stat, fiecare stat deținând o definiție a ratei de impozitare și care trebuie să fie impozitate. Deși statul poate impune o rată, guvernele locale, cum ar fi orașele și județele, pot avea rate alternative și reglementări asupra cărora mărfurile urmează să fie impozitate. Punctul de vânzare determină ce rată este impozitată și dacă se produce o taxă. Există o discrepanță între respectarea de către întreprinderi și consumator a actualei legi.În prezent, în cazul în care un comerciant cu amănuntul nu colectează impozitul pe vânzări în momentul achiziției, consumatorul acceptă apoi povara fiscală. Limba scrisă în legile viitoare ar putea avea nevoie să transfere sarcina exclusiv către comerciantul cu amănuntul, deoarece depunerea taxelor pentru achiziții este o practică atât de rară pentru consumatorul mediu, încât este foarte dificil să se reglementeze.

Actul privind Fairness Marketplace din 2013 este capabil să opereze în S.U.A. în conformitate cu adoptarea anterioară a Acordului privind impozitarea vânzărilor și a utilizării, care a fost ratificat în noiembrie 2002 și se aplică companiilor cu vânzări anuale de peste 1 milion de dolari. Statelor le-a fost acordată numai posibilitatea de a colecta impozite pe vânzările pe internet după ce statul a fost de acord să-și simplifice legislația generală privind impozitul pe vânzări.

Biletul din 2015

Suporterii legii din 2015 includ organizații precum Amazon și Walmart, în timp ce pe lista mai scurtă de oponenți sunt eBay și americanii pentru reforma fiscală. Actul Fairness Marketplace din 2015 oferă statelor posibilitatea de a colecta impozite datorate întreprinderilor situate în afara statului, care au vândut bunuri rezidenților în cadrul statului, numai atunci când întreprinderea are o locație de cărămidă și mortar într-un magazin, depozit sau birou. Legea include întreprinderi de internet în limbile sale, dar include și cataloage. Nu creează un nou impozit de stat sau federal. Din factura din 2013, vânzătorii online trebuie să colecteze taxe de vânzări de la clienți în cadrul statului.

Noul Act privind echitatea pieței din 2015 este din nou preocupat de eficientizarea procesului de colectare a impozitelor de stat. Pentru a profita de impozitul pe vânzările pe internet, statul trebuie să centralizeze entitățile de colectare care pot fi fragmentate pe județe sau orașe într-o singură entitate guvernamentală. Ideea prezentată în lege este că nu ar trebui să fie o sarcină suplimentară pentru proprietarii de afaceri de a depune taxe și nu ar trebui să existe forme suplimentare și alte complicații care ar putea apărea în urma implementării unei cerințe privind impozitul pe vânzările pe internet.

Proiectul de lege impune, de asemenea, un impozit uniform pentru stat, indiferent de județ, în plus față de software-ul liber pentru vânzătorii de la distanță care ar face ușor calculul impozitelor pe vânzări. Cerința privind software-ul liber are drept scop eliminarea sarcinii greoaie de a învăța codurile fiscale pentru administrațiile locale ale fiecărui stat. Norma privind veniturile anuale brute de 1 milion de dolari se referă numai la vânzările de la distanță provenite din stat. Definiția sursei de vânzare se referă la locul în care parcela achiziționată este primită prin instrucțiuni de corespondență, mai degrabă decât în ​​cazul în care cumpărătorul bunului trăiește.

Mișcările viitoare de reglementare

Impozitele viitoare de vânzări pe vânzările pe Internet reprezintă un nor întunecos atât pentru vânzătorii de e-commerce, cât și pentru consumatori. Experiența alegerilor comparative nelimitate, combinată cu prețuri mai mici și confortul de a nu trebui să părăsească acasă sau de a suferi presiuni din partea vânzătorilor, a schimbat drastic obiceiurile de stil de viață pentru americani și alții la nivel mondial. Este atractivitatea efectuării de achiziții de pe Internet, care au sporit și mai mult valoarea onorariilor clienților de pe Internet cu privire la eforturile de marketing cu care se confruntă magazinele.

Viitorul va oferi un mediu de vânzări mai restrictiv și nu va fi surprinzător dacă se înregistrează progrese importante în efortul de a evita impozitarea în continuare a mărfurilor, în special în condițiile în care consumatorii cumpără mai multe articole pe Internet, inclusiv mașini, mașini, produse alimentare și mobilier.

Logistica continuării punerii în aplicare a impozitelor pe vânzările pe internet într-o manieră care face colectarea veniturilor fiscale ca o unitate permanentă ca impozit pe venit și taxe de afaceri ar putea duce la constituirea entităților guvernamentale care servesc ca sucursale ale IRS.