Care este diferența dintre marja de funcționare și marja brută?

Deflatia explicata pe intelesul tuturor - Tata Bogat Tata Sarac - Robert Kiyosaki (Septembrie 2024)

Deflatia explicata pe intelesul tuturor - Tata Bogat Tata Sarac - Robert Kiyosaki (Septembrie 2024)
Care este diferența dintre marja de funcționare și marja brută?
Anonim
a:

Diferența dintre marja de operare și centrele de marjă brută în jurul diferenței dintre venitul din exploatare și venitul brut. Marja de funcționare este venitul operațional împărțit la venitul total; marja brută este venitul brut împărțit la venitul total.

Venitul brut poate fi calculat prin calcularea venitului total obținut și scăderea costurilor de producție. În termeni de cont, venitul brut este egal cu veniturile minus costul bunurilor vândute (COGS).

Venitul din exploatare este considerat a fi o reprezentare mai exactă a rentabilității reale a unei societăți. Veniturile din exploatare sunt uneori denumite profit operațional sau câștiguri înainte de dobânzi și impozite (EBIT). Această măsurare a veniturilor ia în considerare toate cheltuielile de funcționare, precum și amortizarea.

Există o mulțime de asemănări între marja brută și marja operațională. Ambele sunt reprezentări ale eficienței unei companii de a genera profit prin exprimarea acesteia pe o bază de vânzare. Marjele mai mari sunt considerate mai bune decât marjele mai mici. Ambele pot fi comparate între concurenți asemănători, dar nu între diferite industrii.

Câteodată denumită rentabilitatea vânzărilor, marja de operare este folosită de investitori și analiști pentru a măsura rentabilitatea și eficiența unei firme. Marja de operare indică eficiența globală și este un număr mai mare de linii de fund pentru investitori decât marja brută. Comparațiile dintre marjele de operare ale celor două companii sunt considerate a fi mai clare.

Marja brută de profit este aproape întotdeauna mai mare decât marja operațională, deoarece sunt scăzute costurile de scădere din venitul brut. Marja brută oferă o privire mai precisă asupra modului în care o companie gestionează resursele care contribuie direct la producerea bunurilor și serviciilor sale vândute.