Statisticile oferă diferite metode de eșantionare pentru a trata populațiile mari; două metode comune sunt eșantionarea sistematică și tehnicile de eșantionare stratificată. Eșantionarea sistematică poate fi utilizată cu eșantionări stratificate, asigurându-se în primul rând că populația globală are subpopulații distincte și apoi împarte membrii de populație în subgrupuri înainte de eșantionare. Apoi, se aplică o tehnică sistematică de eșantionare în cadrul fiecărui grup. Combinarea tehnicilor de eșantionare sistematice și stratificate este adecvată numai dacă există grupuri distincte în cadrul unei populații, iar membrii unui grup nu prezintă modele care se repetă cu anumite periodicități.
Luați în considerare o fabrică care dorește să estimeze rata de defecțiune a producției de telefoane asamblate pe patru linii de producție diferite. Fiecare telefon produs poate fi ușor identificat cu o linie de producție specifică, iar fabrica poate efectua eșantionări stratificate prin împărțirea telefoanelor în patru grupe pe linia de producție. Făcând acest lucru, fabrica este capabilă să obțină un eșantion mai reprezentativ decât prin eșantionarea populației globale de telefoane.
După crearea a patru straturi distincte, fabrica poate aplica metoda sistematică de eșantionare pentru fiecare grup de telefoane prin alegerea aleatoră a unui membru în fiecare grup și apoi selectarea restului de telefoane utilizând o perioadă fixă, periodică interval. În ciuda selectării unui eșantion pe baza unui interval prestabilit, eșantionarea sistematică este încă considerată întâmplătoare, deoarece punctul de pornire este ales arbitrar.În acest exemplu, combinarea eșantionării stratificate cu eșantionarea sistematică ar putea fi inadecvată dacă nu există linii de producție distincte și stratificarea populației nu este posibilă. De asemenea, dacă există un model în telefoanele defecte, eșantionarea sistematică poate produce prejudecăți în rezultate și nu ar trebui utilizată. De exemplu, dacă fiecare al zecelea telefon dintr-una din liniile de producție este produs de un intern care face o greșeală și produce un telefon defect, eșantionarea sistematică care utilizează un interval fix poate duce la alegerea fie a tuturor telefoanelor defecte, fie a celor alese.
Cum pot utiliza eșantionarea sistematică în domeniul finanțelor?
Aflați despre eșantionarea sistematică, cum funcționează și cum poate fi folosită în finanțe, inclusiv simulările Monte Carlo care modelează probabilitățile viitoare.
Care este diferența dintre eșantionarea sistematică și eșantionarea cluster?
Aflați despre diferențele dintre eșantionarea sistematică și eșantionarea clusterului, inclusiv modul în care eșantioanele sunt create pentru fiecare proces de eșantionare.
Cum eșantionarea aleatorie stratificată influențează deciziile guvernamentale?
ÎNțelegem modul în care guvernele utilizează eșantionarea stratificată aleatorie pentru a colecta date mai precise pentru a ajuta la luarea unor decizii politice mai bine informate.