a:

Guvernele folosesc diferite tehnici analitice pentru a examina costurile și beneficiile potențiale ale opțiunilor de politică. Una dintre aceste tehnici este prelevarea aleatorie stratificată, care este o metodă de structurare a anchetelor pentru a reprezenta segmente definite ale unei populații care sunt relevante pentru un subiect de cercetare. Aceste segmente sau straturi se pot baza pe orice număr de caracteristici, cum ar fi datele demografice ale unui individ, venitul sau proximitatea spațială sau temporală a unui eveniment.

Principalul avantaj al acestei tehnici metodologice este acela că are potențialul de a obține o mai mare precizie în analizarea diferențelor dintre straturi. Prin urmare, guvernele folosesc adesea această abordare atunci când sunt preocupate de modul în care o politică poate afecta unul sau mai multe grupuri. Dacă un eveniment a afectat unul sau mai multe grupuri, factorii de decizie politică pot căuta să implementeze o soluție vizată, spre deosebire de o politică globală care ar putea costa mai mult și ar fi mai puțin eficientă.

Într-o vină similară, eșantionarea prin sondaj stratificat poate fi utilizată pentru a identifica consecințele neintenționate ale unei acțiuni politice. De exemplu, o politică fiscală ar putea influența comportamentul consumatorului în funcție de venitul gospodăriei. Un sondaj care utilizează un eșantion aleatoriu stratificat bazat pe venit ar putea arunca o lumină asupra rezultatelor potențiale ale politicii pe categorii de venituri.

Mai multe organisme guvernamentale federale din SUA furnizează îndrumări cu privire la momentul și modul de desfășurare a analizei politicilor, inclusiv a tehnicilor de colectare a datelor, cum ar fi eșantionarea aleatorie simplă, prelevarea aleatorie stratificată și alte metode statistice. Agenția pentru Protecția Mediului publică "Ghidul pentru alegerea tipului de eșantionare pentru colectarea de date privind mediul", care oferă un cadru pentru cercetători pentru a aduna datele utilizate în proiectarea politicilor. EPA sugerează că probele stratificate aleatorii sunt cele mai potrivite atunci când încercați să comparați mijloacele sau proporțiile din grupuri. De exemplu, cercetătorii din domeniul mediului ar putea fi preocupați de rezultatele în materie de sănătate ale indivizilor, pe baza proximității lor spațiale la o scurgere chimică.

O altă aplicație obișnuită a sectorului public de prelevare aleatorie stratificată este cea din domeniul sănătății. De exemplu, Departamentul de Stat al Departamentului de Servicii Umane din statul Minnesota a efectuat un studiu pentru a înțelege deciziile familiilor privind finanțarea îngrijirii medicale pe termen lung și implicațiile pentru bugetul de stat. Tehnica de eșantionare a oferit cercetătorilor posibilitatea de a compara atitudinile și comportamentele diferitelor grupuri față de asigurările de sănătate și a permis o analiză și recomandări mai detaliate ale politicilor vizate.

La nivel tehnic, există mai multe linii directoare pentru proiectarea unui eșantion aleator stratificat. O regulă critică este că nu include indivizi care nu aparțin unui strat și nici un individ nu poate aparține mai multor straturi.Deși această metodă are avantajul de a adăuga precizie la colectarea și analiza datelor, regulile metodologice stricte creează, de asemenea, limitări. De exemplu, cercetătorul trebuie să aibă cunoștințe prealabile despre populație pentru a defini straturile și pentru a determina dimensiunile eșantionului în mod corespunzător. Acest lucru poate împiedica unii cercetători să pună integral în aplicare metoda, în ciuda avantajelor sale clare față de probele simple aleatorii.