O companie poate decide să efectueze o achiziție cu efect de îndatorare a unei alte societăți dacă consideră că poate reorganiza compania țintă pentru a fi mai profitabilă. Companiile speră să realizeze profituri substanțiale, preluând compania privată țintă, reorganizând structura acesteia și apoi fie vânzând-o, fie publicând-o din nou.
Achizițiile cu pârghie pot fi foarte profitabile. În cazul unor achiziții, conducerea actuală a companiei vizate poate achiziționa o participație mare în tranzacție. În acest caz, managementul consideră că societatea poate să funcționeze mai bine fără să fie nevoită să răspundă acționarilor. Prin preluarea unei participații semnificative la capitalul societății, managementul se angajează să transforme compania în jurul său.
Obiectivele atractive pentru achiziționarea de pârghii sunt adesea societăți în sectoare cu creștere înaltă, care au, de asemenea, active importante semnificative care pot servi drept garanție pentru datoria emisă. Obiectivul este de a plăti 50% din datorie în primul an de privatizare, restul datoriei fiind retras în următorii cinci până la șapte ani. Cumpărările cu scadență au devenit populare în anii 1980, achiziția RJR Nabisco fiind cea mai cunoscută afacere de acest tip.
O critică a cumpărărilor cu efect de levier este aceea că aceștia își înghită compania-țintă cu sume mari de obligațiuni cu randament ridicat, cunoscute și sub numele de obligațiuni junk. Obligațiunile de junk sunt asigurate de activele companiei, iar capitalul este folosit pentru a cumpăra acțiunile restante ale acțiunilor de la acționarii actuali pentru a lua compania privată. Investitorii pot crede că afacerea țintă a companiei are suficiente fluxuri de numerar sau active pentru a-și plăti datoria.
Cum poate o companie sau o entitate să conteste avantajul absolut al unei alte companii?
Cum este o cumpărare cu efect de levier diferită de o achiziție?
Aflați despre cumpărăturile cu efect de levier și despre circumstanțele în care o societate absorbantă dorește să efectueze o cumpărare finanțată în principal din datorii versus capitaluri proprii.
Dacă resping oferta de achiziție pentru achiziționarea acțiunilor pe care le dețin într-o companie și compania este privată, ce se întâmplă cu acțiunile mele?
De la adoptarea Legii Sarbanes-Oxley, un număr semnificativ de companii publice au ales să devină private. Motivele pentru care companiile fac această alegere sunt la fel de variate ca și companiile, însă costul de a fi tranzacționate public și de a respecta reglementările SEC este adesea citată drept motiv pentru privatizare.