a:

Analiza marginală descrie tehnica utilizată în analiza cost-beneficiu. Considerăm că este analog cu folosirea principiilor de calcul pentru a rezolva o ecuație diferențială. Există mai multe șanse să apară termenul "analiză marginală" în economie, în timp ce literatura de specialitate în domeniul finanțelor și al managementului afacerilor utilizează analiza cost-beneficiu.

Marginalismul și analiza marginală

Marginalismul descrie teoria economiei pe care o fac indivizii valoare decizii pe marginea. De exemplu, un consumator care decide dacă să cumpere o sticlă de apă nu decide dacă este de valoare apă pentru el. Deoarece apa este necesară pentru viață, individul ar plasa o valoare extrem de mare asupra apei în general. Totuși, individul decide cât de valoroasă este o sticlă suplimentară de apă la acel moment specific.

În domeniul financiar, deciziile marginale sunt împărțite în unități de bază. O companie trebuie să decidă dacă ar trebui să oprească producția la unitatea 101 sau 102, de exemplu. Un investitor care deține deja 55 de acțiuni ale unei societăți trebuie să decidă cât de valoroasă este cea de-a 56-a acțiune.

Analiza marginală presupune concepte precum legea diminuării utilității marginale și a productivității marginale.

Analiza cost-beneficiu

Prima cerință a analizei costuri-beneficii este o unitate de măsură comună. Deși costurile și beneficiile pot fi măsurate teoretic în mai multe moduri diferite, analiza cost-beneficiu este definită în termeni de dolari.

O unitate comună permite compararea efectelor deciziilor de afaceri cu o linie inferioară. Odată ce managerul identifică beneficiile și costurile viitoare estimate, poate alege acțiunea care maximizează beneficiile nete.

Un exemplu simplu îl reprezintă managerul de vânzări cu amănuntul care decide dacă să crească prețul unui anumit produs. Să presupunem că ea estimează că magazinul va vinde cu 10% mai puține produse (costul) cu o creștere de 20% a prețului (beneficiul). Dacă previziunile sale sunt corecte, va exista un beneficiu net pozitiv (mai multe venituri viitoare, în ciuda vânzărilor mai puține) către magazin prin creșterea prețurilor.