Cum managerii de fonduri folosesc corelația pentru a crea diversitatea portofoliilor?

Business Talks - editia numarul 4 - Antreprenoriat in Romania si la nivel global (Aprilie 2025)

Business Talks - editia numarul 4 - Antreprenoriat in Romania si la nivel global (Aprilie 2025)
AD:
Cum managerii de fonduri folosesc corelația pentru a crea diversitatea portofoliilor?

Cuprins:

Anonim
a:

Teoria portofoliului modern (MPT) și preceptele sale au o influență extinsă asupra managerilor de portofoliu contemporani. Teoria afirmă că riscul între activele deținute simultan poate fi diversificat prin reducerea corelării pozitive dintre acestea. Managerii folosesc analiza statistică a performanței istorice a diferitelor active în încercarea de a construi portofolii care au cel mai mare potențial de returnări pozitive, atâta timp cât aceste returnări nu sunt corelate prea strâns.

AD:

Corelație și diversificare

Corelația este o metrică utilizată în statistici pentru a măsura relația dintre două variabile. O corelație puternică pozitivă arată că două variabile tind să crească și să scadă împreună în același timp. Corelațiile negative puternice arată că cele două variabile tind să se miște în direcții opuse.

Acest concept simplu este instrumentul cheie al diversificării portofoliului. Un portofoliu diversificat combină investiții diferite pentru a reduce riscul general prin găsirea unor returnări care nu se corelează îndeaproape. Cel mai frecvent exemplu de active cu corelație scăzută sunt acțiunile și obligațiunile. Chiar dacă acțiunile și obligațiunile au trecut prin perioade când se ridică și cad în același timp, obligațiunile au avut de obicei mult mai bune pe piețele descendente și mult mai rău în perioade de creștere înaltă.

-> ->

Portofolii de corelație și investiții

De ce managerii de fonduri încearcă să reducă corelația pozitivă între activele din portofoliile lor? Presupunerea este că un coeficient de corelație pozitiv ridicat indică faptul că ambele prețuri ale activelor sunt conduse de aceleași forțe ale pieței. Ar fi riscant să investești în totalitate în active care se mișcă împreună în același timp; în mod aparent, un singur eveniment economic ar putea determina ca toate activele să piardă o mulțime de valori simultan.

Există mai multe tehnici pe care administratorii fondurilor le utilizează pentru a estima corelația potențială viitoare. Unele utilizează matrice de corelație, care prezintă corelația între mai multe active în formă tabelară. Altele se bazează pe instrumentele MPT, cum ar fi beta și R-squared. Unii utilizează o analiză de regresie econometrică mai complexă pentru a vedea atât covarianța cât și probabil cauzarea între indicatorii globali. Scopul final este întotdeauna același: reducerea corelației pentru a reduce riscul de scădere.