O eșantion reprezentativă reprezintă în mod corespunzător populația statistică din care a fost aleasă, în timp ce un eșantion de confort este ales din cauza accesibilității și disponibilității membrilor grupului de a participa la grup.
Ambele tehnici de eșantionare au avantajele lor, dar ele sunt în general utilizate în diferite tipuri de studii pentru a face cea mai mare utilizare a acestor avantaje. Eșantionarea convențională este o metodă rapidă, ieftină și este utilizată, în general, în studii pilot atunci când cercetătorii trebuie să adune date generale despre tendințe sau fenomene. Cu toate acestea, atunci când se utilizează statistici pentru a analiza tendințele și ciclurile, economiștii nu se pot baza pe eșantionarea comodității pentru a genera inferențe statistice despre populații mai mari. O astfel de tehnică nu generează probe care să reprezinte în mod adecvat populația din care sunt alese probele, creând un înalt grad de prelevare a probelor.
Trei caracteristici de bază dintr-o probă reduc șansele de a preleva eșantionul și permit economiștilor să facă mai multe concluzii cu privire la o populație generală din rezultatele obținute din analiza sau studiul eșantionului. Aceste eșantioane trebuie să fie reprezentative pentru populația aleasă studiată. Ele trebuie să fie alese aleatoriu, ceea ce înseamnă că fiecare membru al populației mai mari are șanse egale de a fi aleși și trebuie să fie suficient de mari pentru a nu deranja rezultatele. Dimensiunea optimă a grupului de eșantioane depinde de gradul exact de încredere necesar pentru efectuarea unei deducții.
Toate probele mai mici decât populația studiată conțin un anumit grad de eroare de eșantionare. Pentru a evita o eroare de eșantionare prea mare, cercetătorii trebuie să evite erorile în eșantionare. De exemplu, dacă un cercetător dintr-o anumită universitate studiază o anumită tendință economică printre studenții universitari din țara sa, alegerea unui eșantion de studenți de la universitatea sa specifică nu ar fi reprezentativă pentru întreaga populație, aleasă în mod aleatoriu sau suficient de mare. Ca rezultat, probabil că ar rezulta rezultate părtinitoare care s-ar putea dovedi costisitoare.
Care este diferența dintre un eșantion simplu aleator și un eșantion aleator stratificat?
Aflați despre diferențele dintre eșantionarea aleatorie simplă și prelevarea aleatorie stratificată și aflați despre avantajele fiecărei metode.
Care este diferența dintre un eșantion reprezentativ și un eșantion aleatoriu?
Explorați diferențele dintre eșantioanele reprezentative și probele aleatoare și descoperiți modul în care acestea sunt adesea folosite în tandem pentru a reduce părtinirea eșantionării.
Care este diferența dintre un eșantion reprezentativ și un eșantion imparțial?
Descoperă modul în care diferitele tehnici utilizate pentru selectarea probelor reprezentative și a eșantioanelor imparțiale sunt adesea exploatate și folosite în tandem pentru a reduce părtinirea eșantionării.