Cea mai frecventă rată a solvabilității este rata solvabilității în sine, care măsoară capacitatea unei companii de a-și îndeplini toate obligațiile pe termen lung. În plus, rata de solvabilitate poate evalua probabilitatea unei societăți de a continua să își adauge obligațiile de datorie.
Rata de solvabilitate este reprezentată de următoarea ecuație:
Rata de solvabilitate = (profit net + amortizare) / (pasive pe termen lung + pasive pe termen scurt)
Deoarece rata solvabilității măsoară capacitatea de a satisface obligațiile datoriei, o societate cu un grad ridicat de solvabilitate este considerată a fi solvabilă și invers. Orice societate cu un grad de solvabilitate mai mic de 20% este considerată a fi aproape de primejdie financiară și poate să nu plătească datoriile sale.
Pe lângă raportul de solvabilitate, două rapoarte comune măsoară solvabilitatea pe termen scurt a companiei: raportul actual și raportul rapid. Aceste două rate sunt considerate a fi rate de lichiditate.
Raportul actual compară activele curente ale unei companii cu pasivele curente și este folosit cel mai frecvent pentru a măsura solvabilitatea pe termen scurt. Un raport actual mai mare de 1 înseamnă că o companie își poate îndeplini obligațiile de îndatorare pe termen scurt și este solvabilă. Un raport mai mic de 1 nu înseamnă neapărat insolvabilitatea, ci mai degrabă că societatea va trebui să privească în afara activelor curente pentru a-și achita datoriile pe termen scurt.
Raportul rapid este un alt indicator comun pentru măsurarea solvabilității pe termen scurt. Acest raport este foarte similar cu raportul actual, dar elimină efectele activelor nelichide pe termen scurt ale unei companii, cum ar fi inventarul. Omiterea inventarului, un raport rapid mai mare de 1 reprezintă un indicator și mai mare al solvabilității pe termen scurt a unei companii în comparație cu raportul actual. Un raport rapid mai mic de 1 nu ar semnala insolvabilitatea, deoarece o companie ar putea să-și vândă inventarul pentru a-și achita obligațiile pe termen scurt.
Ce elemente din bilanț sunt cele mai importante în analiza fundamentală?
Citiți care dintre elementele bilanțiere sunt considerate cele mai importante pentru analiza fundamentală, inclusiv numerarul, pasivele curente și câștigurile încasate.
Cum pot combina analiza tehnică și analiza fundamentală cu analiza cantitativă pentru a genera profituri în portofoliul meu de acțiuni?
Aflați cum pot fi combinate rapoartele de analiză fundamentală cu metodele cantitative de depistare a stocurilor și modul în care sunt utilizați indicatorii tehnici în algoritmi.
Care sunt cele mai comune rapoarte de levier pentru evaluarea unei companii?
Aflați mai multe despre unele dintre cele mai comune rapoarte de levier folosite de comercianți pentru a determina dacă o companie utilizează datoriile într-o manieră responsabilă sau profitabilă.